Atelier de creaţie - Sculptăm un copac cu cireşe

Elevii liceului Miguel de Cervantes sunt nedespărţiţi de biblioteca din preajmă, unde au loc evenimente interesante şi frumoase. Pentru asta ne adunăm la ateliere de creaţie. Deaoarece iubim gustul cireşilor ale lunii mai, ne-am decis să sculptăm un copac cu cireşe. Copii s-au simţit liber în confecţionarea lucrurilor artistice de mînă. Obiectele confecţionate de mînă poartă în sine o valoare sentimentală şi sunt considerate cele mai dragi şi preţuite lucrări. Copii împreună cu profesorii au învăţat cum se îmbină frumos diverse tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile, cum se confecţionează produse simple şi individuale. 

Copii Chişinăului citesc o carte !!!

Elevii din clasa a II-a de la Liceul Miguel de Cervantes au citit împreună cu profesoara Spătari Lilia şi bibliotecara Ludmila următoarele poezii scrise de Arcadie Suceveanu: Casa bunicii, Arborele familiei, Ţara, Maestrul de pian, Lumea ca o poveste.

Maestrul  de  pian

Şoricelul Chiţ-Chiţ-Can                                 

A intrat într-un pian
Şi a prins a ronţăi
Toată gama: do-re-mi
A mai ros, crezînd că-s miezi,
Doi bemoli şi trei diezi.
A-nghiţit şi cîţiva başi
Din cei rotofei şi graşi.
Şi, să facă un record,
A mîncat şi un acord.
A mai ros c-un lung refren
O sonată de Chopin
Iar acuma Chiţ-Chiţ-Can
E maestru de pian:

În frac negru, elegant,
Foarte grav şi important,
Predă la Conservator
Muzica pisicilor

Săptămîna Europei

 Estar en forma

Escucha este proverbio,
recuerda este principio :
Si quieres estar sano, 
haras mucho ejercicio.



Camina de puntillas
y gira la cabeza,
primero hacia la izquierda,
despues a la derecha.

Un paso hacio adelante,
y luego un paso atras,
las manos en los hombros 
y de nuevo empetar.

Eleva la rodilla,

mantente sobre un pie.
Si no lo consiguieras,
intentalo otra vez.

Si pones mucho empeno
no te lo digo en broma
com estos ejercicios,
estaras siempre en forma.

Săptămîna Europei

                 Biblioteca de Arte Tudor Arghezi                        

                                                Vă invită:  

                                      4 - 10 mai

                                         Săptămîna Europei

                     

4 mai - Concurs de desene : Să descoperim Europa - 14.00

5 mai  - Prezentare de carte : Limba spaniolă / Dicționar de dificultăți lexicale, 

                                                       I. Scipione - 14.00

6 mai  - Discuție / Dezbatere : Republica Moldova are trecut, prezent și viitor - 14.30

7 mai  - Recital de poezie spaniolă : Esta noche no alumbra, Una senora muy gorda,                                                              Estar en forma, Cîntecul Soy mi mejor momento,                                                                interp. M. Braghiş şi A. Popovici - Scuarul Europei

8 mai - Oră de lectură : La volpe e la gazza, Il cammello - 13.00

Numele continentului Europa îşi are originea într-o străveche legendă greacă. Se povesteşte că, departe de Grecia, în Fenicia (Libanul şi Siria de astăzi), trăia o frumoasă fată, pe nume Europa. Într-o zi, ea a eşit din palat cu prietenele sale, pentru a uita un vis îngrozitor, care o chinuia. Visase că fusese răpită şi dusă în alt colţ al lumii. Dar visul său a devenit realitate. Însuşi Zeus, tatăl zeilor, s-a transformat într-un taur, a răpit-o şi a adus-o în insula Creta. Acolo, Europa a trăit mulţi ani, ca regină, alături de Zeus. Aşa s-a împlinit prezicerea zeiţei Afrodita: Nemuritoare vei fi Europa, deoarece continentul care te-a primit va purta în veci numele tău.

Vă aşteptăm cu drag în 

 

Hans Christian Andersen - Creatorul Basmelor

În fiecare an, pe 2 aprilie, celebrăm Ziua Internaţională a Cărţilor pentru Copii şi Tineri. O sărbătoare dedicată amintirii celui mai îndrăgit autor de poveşti şi basme, danezul Hans Christian Andersen, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta  210 ani. Scriitorul danez, născut la 2 aprilie 1805, la Odense, a încântat generaţii de copii cu povestiri precum: Hainele împăratului, Fetiţa cu chibrituri, Răţuşca cea urâtă, Micuţa sirenă, Crăiasa Zăpezii. Poveștile sale au fost traduse în peste 125 de limbi străine, iar printre cele mai faimoase se numără: Crăiasa Zăpezii, Prințesa și bobul de mazăre, Degețica, Mica sirenă, Hainele cele noi ale împăratului, Lebedele, Povestea soldățelului de plumb, Privighetoarea, Rățușca cea urâtă, Pantofiorii cei roșii, Fetița cu chibrituri, Bradul, Ceainicul, Omul de zăpadă.

Personajele din poveștile lui Andersen au devenit simboluri naționale desenate și de film. Astfel, statuia din bronz, creată în semn de omagiu adus eroinei din povestea Mica sirenă, a devenit simbolul orașului Copenhaga și al întregii țări.

22 aprilie - Ziua Pământului

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mişcare s-a născut în SUA. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii. În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ.

Copii de la Biblioteca de Arte au desenat Pămîntul în imaginaţia lor, iar bibliotecara a vorbit despre importanţa stratului de ozon şi rolul lui protector, dauna adusă stratului de ozon de către substanţele chimice produse de om.

Chişinăul citeşte

Programul de lectură Chişinăul citeşte o carte este la cea de-a XII-a ediţie, promovează şi încurajează lectura. Programul se desfăşoară anual, cu scopul atragerii chişinăuenilor la lectura cărţilor selectate împreună cu editurile şi Uniunea Scriitorilor şi are un impact benefic pentru un număr impunător de cititori. Dragi copilaşi, vă îndemnăm să citiţi o carte plină cu poezii, pentru voi, propusă la acestă ediţie : În cămaşă de cireşe, autor Arcadie Suceveanu.

În acestă minunată cărţulie găsim următoarele poezii: Greierul care s-cri-cri-e / Zimbrul de la hotare / Casa bunicii / Câtă vară e-ntr-o pară? / O partidă de şah / Arborele familiei / Ţara / O egretă poetă / În ce se măsoară liniştea? / În ce se măsoară curentul electric? / Ştiuca la şcoală / Maestrul de pian / Lordul Pi Ngu In / Cifrele minunate / Vocale-portocale / În cămaşă de cireaşă / Lupul din poveşti / Ursul / Leul / Dropia din Drochia / Iepuraşul şi imaşul / Colibri / Două întîmplări ciudate cu cuvinte inversate / Kinder cu surprize / Cum i s-a dat şoarecelui nume / Culorile preferate / Turnul Eiffel cu urechi / Dicţionar delico- românesc / Omida cu grad de fluture / Portativul curcubeului / Oraşe de ciuperci / Şcoala vacanţei / A venit toamna / Conflict de război / Lumea ca o poveste / Ananasul / O corabie în deşert / Despre numele care pot fi pare şi impare / În aşteptarea lui Moş Crăciun / Povestea lui W. 
Vă aşteptăm la Biblioteca de Arte pentru a împrumuta şi lectura cartea, ca mai apoi a putea participa la diverse activităţi organizate pe marginea acestui program.

                                                                                 

                                                 Vă dorim lectură plăcută !!!
                                                                                       

Confecţionarea felicitărilor

Filiala de Arte este biblioteca unde doritorii de la mic la mare învaţă arta frumosului, iar pentru asta ne întîlnim deseori la Ateliere de Creaţie. Iubitorii de frumos de la Liceul Toader Bubuiog, din Bubuieci şi Liceul Alexandru cel Bun din Sîngera nu au ratat momentul de a veni la bibliotecă pentru a  crea cele mai frumoase felicitări dăruindu-le mai apoi  mămicilor, bunicilor, prietenilor. Impactul a fost prielnic pentru dezvoltarea motoricii în confecţionarea lucrurilor artistice de mînă şi pentru dorinţa de a produce frumosul. Copii au creat produse simple şi individuale, iar noi bibliotecarii am depistat talente noi.

 

Legenda mărţişorului.

Odată, Soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, inchizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea să-l înfrunte pe zmeu, dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotarât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze Soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima picătura de sânge a flăcăului se scurse în zăpada imaculată.

De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul rosu. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea.  Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii. 

După 12 zile de purtat mărţişorul, acesta se scoate şi se leagă de un pom roditor, pentru a face multe fructe în anul respectiv. Se mai spune că dacă e vreme frumoasă, atunci vom avea o primăvară însorită.

Dragobetele - simbol al primăverii

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, are loc pe 24 februarie și marchează începutul primăverii. Această zi din an este una plină de tradiții pe plaiurile mioritice, obiceiuri de care se mai ține cont și astăzi, mai ales în mediul rural. În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol. Este momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii. Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce se logodesc în această zi. Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete,satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: Dragobetele sărută fetele!. Credinţele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel,în popor se spunea că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e născută din surâsul zânelor, era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Crigore Vieru - 80 ani de la naştere

Astăzi,13 februarie la bibliotecă s-a desfășurat un recital poetic  dedicat celor 80 de ani de la nașterea poetului, cu participarea elevilor cl. a IV-a, învăţător Donica Valina   de la Liceul M.Cervantes. Copii au venit pregătiţi cu un recital de poezie, cîntece. Au răsunat şi melodii lirice pe versurile poetului Grigore Vieru.

Pentru Ea

Pentru ea la Putna clopot bate              Pentru ea mi-i teama de păcate,  Pentru ea e bolta mai albastră -  Pentru limba noastră.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.  Pentru ea ninsori se cern din spaţii  Pentru ea puternici sunt Carpaţii  Pentru ea e caldă vatra poamei -  Pentru limba mamei.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.  Pentru ea noi varuim pereţii,  Pentru ea mai sunt răniţi poeţii,  Pentru ea cresc florile visarii -  Pentru limba ţării.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.

Poveştile - adevăratul univers al copilăriei

Poveştile reprezintă un instrument educaţional foarte important pentru dezvoltarea intelectuală şi emoţională a copiilor. Iată 5 modalităţi prin care poveştile te ajută să te dezvolţi.

1. Creşterea încrederii în sine                                  
Copiii care citesc mult sunt mai încrezători în sine. Sunt mult mai curajoşi atunci cînd răspund la întrebări, sunt dispuşi să se implice în diverse activităţi şi să încerce lucruri noi, fiind motivaţi de cunoştinţele şi exemplele pozitive pe care le-au adunat citind poveşti.

2. Îmbogăţirea vocabularului şi lărgirea bagajului de cunoştinţe                   
Cea mai uşoară modalitate prin care un copil îşi poate îmbogăţi vocabularul este prin intermediul poveştilor. 

3. Relaxare
Cititul este cea mai frumoasă formă de relaxare pentru fiecare, mai ales înainte de culcare. Poveştile îţi permit  să îţi eai gîndul de la diverse activităţi stresante şi care te îngrijorează, cum ar fi testul de a doua zi sau o temă grea pe care o ai de făcut. Pentru o vreme evadezi din cotidian într-o lume fantastică, unde înveţi lucruri noi şi descoperi personaje uimitoare. 

4. Îmbogăţirea imaginaţiei 

Copiii îşi îmbogăţesc imaginaţia atunci cînd citesc, prin descoperirea unor idei noi şi prin pătrunderea în cadrul unor lumi fantastice şi ale unor momente istorice.                                        

 5. Înţelegerea sentimentelor    
Atunci cînd citeşti o poveste parcurgi pasaje în care sunt descrise stări prin care trec personajele, astfel înveţi despre sentimente şi despre semnificaţia acestora. Poţi realiza cum este bine să simţi dezamăgire, de exemplu atunci cînd ceva nu merge bine, şi cum indiferent de cîte încercări sau ce obstacole stau în drum, mereu va exista o cale către un final fericit. 

Petru Cărare - poet, prozator, dramaturg

Petru Cărare – poet, prozator, dramaturg. S-a născut la 13 februarie 1935, într-o familie de ţărani din satul Zaim, rl. Căuşeni.  Părinţii poetului, Nadejda şi Profir Cărare, au crescut cinci copii – trei băeţi şi două fete. Elev harnic şi ager, Petrică era foarte priceput la matematică. Îi plăcea literatura. După absolvirea şcoliii medii din Căuşeni, predă, timp de un an, matematica la şcoala din Cârnăţeni. Apoi e recomnadat de Uniunea Jurnaliştilor din Moldova şi de Uniunea Scriitorilor să studieze la o facultate de ziaristică din Moscova. Revenit în Moldova, îngrijeşte rubrici de satiră şi umor la cîteca ziare republicane. Lucrează la revista Chipăruş, e secretar literar la Teatrul Luceafărul. Concomitent, scrie versuri, proză şi piese. Traduce fabule de Esop şi Krâlov. Versurile lui pentru copii sunt pline de viaţă. Autorul ştie să îmbine de minune gluma cu tonalitatea serioasă. Un personaj memorabil creat de poet este Ionică Tropoţel. Pentru merite în literatură, Petru Cărare a devenit Laureat al Premiului Naţional pentru Literatură.

Biblioteca de Arte vă invită la poezie !

                                       Bună Dimineaţa !

Soarele, de după vii,

Îşi arată faţa:

- Hai sculaţivă, copii !

Bună dimineaţa !

Roua rece s-a lăsat,

Rece cum e gheaţa.

Cine-i primul la spălat?

Bună dimineaţa !

Haide să cîntăm în cor :

Ce frumoasă-i viaţa !

Şi să spunem tuturor :

- Bună dimineaţa !

Recital de poezie

Fipilciuc Bogdan cl. a III-a, profesoara Ceban Elena

Poezia Viata de Mihai Eminescu

Cand aud vreodata un rotund egumen, Cu foalele-ncinse si obrazul rumen, Povestind ca viata e calea durerii Si ca pocainta urmeaza placerii, Ma intreb: ,,Acesta poate ca sa stie Cum este viata, cum cata sa fie?.” Noaptea scanteiaza cu-a ei mii de stele, Varsa raze slabe pasurilor mele, Ulicioara-i stramta si, din ziduri vechi, Vorbe, ras si planset suna in urechi; Glasuri ratacite trec prin geamuri sparte Si prin usi inchise, prin zidiri desarte. Colo, langa lampa, intr-un mic ietac, Vezi o fata care pune ata-n ac; Fata ei e slaba de-o paloare cruda, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asuda, Degetele repezi poarta acul fin Ea isi coase ochii intr-un tort de in; Vanata-i e buza, lipsita de sange, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plange. La ce oare dansa s-a nascut pe lume, O sarmana frunza pe oceanu-n spume, O sarmana umbra, orfana si slaba, De care-n multime nimenea nu-ntreaba? Din zori pana-n noaptea neagra si tarzie O vezi printr-o alba perdea stravezie Cum mereu lucreaza... s-abia pane goala, Frig si insomnie, lacrime si boala. Tot ce-n asta lume mai poate pricepe E ca de-nceteaza lucrul... foamea-ncepe. Negustoru-si pune panzele-nainte, Lucrul scump si harnic unor ceasuri sfinte, El are briliante pe degete groase Din noptile celor care panza-i coase; Desface ducesei, c-o galanta graba, In cusut in lacrimi de o mana slaba: Panze moi in care se tesura zile, Vederea si somnul sarmanei copile, Albe ca zapada ce cade in fulgi; Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgi. Cand iti trec prin minte acestea, copila, Te uiti in oglinda si iti plangi de mila: Vrei s-o vezi chiar bine, s-o tii bine minte Pe nefericita, dulce si cuminte, Fara nici un reazem, care nu asteapta Decat moartea care singura e dreapta... In aceasta viata de mizerii plina Singura-i amica este o albina, Ratacita ­ ce stii cum ­ in strada veche. Glasul ii patrunse la a ei ureche, Deschizand fereastra, sa intre o lasa Intre flori sa doarma si sa-i stea in casa. Se iubira cele doua proletare: O insecta-umana, una zburatoare. Fata stand pe ganduri, vesela albina Cu galanterie de buze-i s-anina, Ca si cand i-ar zice: ,,Au nu stii tu oare Cum ca a ta gura-i cea mai dulce floare? Caci tu esti frumoasa, chiar ca si o sfanta, Ochiul tau cel dulce si umbrit ma-ncanta”. * Intr-o zi, copila moare: se-ntelege, Moartea numai stie manile sa lege. In sicriu au pus-o. Fata ei cea trasa Era adancita, insa tot frumoasa. I-au pus flori pe frunte... Corpul ei cel fin Ce nobil transpare din giulgiul de in! Fereastra-i deschisa: primavara plina Patrunde printr-insa; dar biata albina In camp nu mai fuge, ci-mprejur se poarta, Incunjura capul si gurita moarta; Ea zboara aproape si tot mai aproape, Si vrea cu amica-i deodata s-o-ngroape... Deci cand se intampla s-aud vreun egumen, Cu foalele-nchise si obrazul rumen, Povestind ca viata e calea durerii Si ca pocainta urmeaza placerii, Ma intreb: ,,Acesta poate ca sa stie Cum este viata, cum cata sa fie?”