Elevii liceului Miguel de Cervantes sunt nedespărţiţi de biblioteca din preajmă, unde au loc evenimente interesante şi frumoase. Pentru asta ne adunăm la ateliere de creaţie. Deaoarece iubim gustul cireşilor ale lunii mai, ne-am decis să sculptăm un copac cu cireşe. Copii s-au simţit liber în confecţionarea lucrurilor artistice de mînă. Obiectele confecţionate de mînă poartă în sine o valoare sentimentală şi sunt considerate cele mai dragi şi preţuite lucrări. Copii împreună cu profesorii au învăţat cum se îmbină frumos diverse tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile, cum se confecţionează produse simple şi individuale.
Copiii, arta şi creativitatea
Toată bucuria vieţii e în creaţie... Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
luni, 18 mai 2015
marți, 12 mai 2015
Copii Chişinăului citesc o carte !!!
Elevii din clasa a II-a de la Liceul Miguel de Cervantes au citit împreună cu profesoara Spătari Lilia şi bibliotecara Ludmila următoarele poezii scrise de Arcadie Suceveanu: Casa bunicii, Arborele familiei, Ţara, Maestrul de pian, Lumea ca o poveste.
Maestrul de pian
Şoricelul Chiţ-Chiţ-Can
A intrat într-un pian
Şi a prins a ronţăi
Toată gama: do-re-mi
A mai ros, crezînd că-s miezi,
Doi bemoli şi trei diezi.
A-nghiţit şi cîţiva başi
Din cei rotofei şi graşi.
Şi, să facă un record,
A mîncat şi un acord.
A mai ros c-un lung refren
O sonată de Chopin
Iar acuma Chiţ-Chiţ-Can
E maestru de pian:
A intrat într-un pian
Şi a prins a ronţăi
Toată gama: do-re-mi
A mai ros, crezînd că-s miezi,
Doi bemoli şi trei diezi.
A-nghiţit şi cîţiva başi
Din cei rotofei şi graşi.
Şi, să facă un record,
A mîncat şi un acord.
A mai ros c-un lung refren
O sonată de Chopin
Iar acuma Chiţ-Chiţ-Can
E maestru de pian:
În frac negru, elegant,
Foarte grav şi important,
Predă la Conservator
Muzica pisicilor
Foarte grav şi important,
Predă la Conservator
Muzica pisicilor
miercuri, 6 mai 2015
Săptămîna Europei
Escucha este proverbio,
recuerda este principio :
Si quieres estar sano,
haras mucho ejercicio.
Camina de puntillas
y gira la cabeza,
primero hacia la izquierda,
despues a la derecha.
Un paso hacio adelante,
y luego un paso atras,
las manos en los hombros
y de nuevo empetar.
Eleva la rodilla,
mantente sobre un pie.
Si no lo consiguieras,
intentalo otra vez.
Si pones mucho empeno
no te lo digo en broma
com estos ejercicios,
estaras siempre en forma.
recuerda este principio :
Si quieres estar sano,
haras mucho ejercicio.
Camina de puntillas
y gira la cabeza,
primero hacia la izquierda,
despues a la derecha.
Un paso hacio adelante,
y luego un paso atras,
las manos en los hombros
y de nuevo empetar.
Eleva la rodilla,
Si no lo consiguieras,
intentalo otra vez.
Si pones mucho empeno
no te lo digo en broma
com estos ejercicios,
estaras siempre en forma.
marți, 5 mai 2015
Săptămîna Europei
Biblioteca de Arte Tudor Arghezi
Vă invită:
4 - 10 mai
Săptămîna Europei
4 mai - Concurs de desene : Să descoperim Europa - 14.00
5 mai - Prezentare de carte : Limba spaniolă / Dicționar de dificultăți lexicale,
I. Scipione - 14.00
6 mai - Discuție / Dezbatere : Republica Moldova are
trecut, prezent și viitor - 14.30
7 mai - Recital de poezie spaniolă : Esta noche no alumbra, Una
senora muy gorda, Estar en forma,
Cîntecul Soy mi mejor momento, interp. M.
Braghiş şi A. Popovici - Scuarul
Europei
8 mai - Oră de lectură : La volpe e la gazza, Il
cammello - 13.00
Numele continentului Europa îşi are originea într-o străveche legendă greacă. Se povesteşte că, departe de Grecia, în Fenicia (Libanul şi Siria de astăzi), trăia o frumoasă fată, pe nume Europa. Într-o zi, ea a eşit din palat cu prietenele sale, pentru a uita un vis îngrozitor, care o chinuia. Visase că fusese răpită şi dusă în alt colţ al lumii. Dar visul său a devenit realitate. Însuşi Zeus, tatăl zeilor, s-a transformat într-un taur, a răpit-o şi a adus-o în insula Creta. Acolo, Europa a trăit mulţi ani, ca regină, alături de Zeus. Aşa s-a împlinit prezicerea zeiţei Afrodita: Nemuritoare vei fi Europa, deoarece continentul care te-a primit va purta în veci numele tău.
joi, 30 aprilie 2015
Hans Christian Andersen - Creatorul Basmelor
În fiecare an, pe 2 aprilie, celebrăm Ziua Internaţională a Cărţilor pentru Copii şi Tineri. O sărbătoare dedicată amintirii celui mai îndrăgit autor de poveşti şi basme, danezul Hans Christian Andersen, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 210 ani. Scriitorul danez, născut la 2 aprilie 1805, la Odense, a încântat generaţii de copii cu povestiri precum: Hainele împăratului, Fetiţa cu chibrituri, Răţuşca cea urâtă, Micuţa sirenă, Crăiasa Zăpezii. Poveștile sale au fost traduse în peste 125 de limbi străine, iar printre cele mai faimoase se numără: Crăiasa Zăpezii, Prințesa și bobul de mazăre, Degețica, Mica sirenă, Hainele cele noi ale împăratului, Lebedele, Povestea soldățelului de plumb, Privighetoarea, Rățușca cea urâtă, Pantofiorii cei roșii, Fetița cu chibrituri, Bradul, Ceainicul, Omul de zăpadă.
Personajele din poveștile lui Andersen au devenit simboluri naționale desenate și de film. Astfel, statuia din bronz, creată în semn de omagiu adus eroinei din povestea Mica sirenă, a devenit simbolul orașului Copenhaga și al întregii țări.
miercuri, 22 aprilie 2015
22 aprilie - Ziua Pământului
În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mişcare s-a născut în SUA. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii. În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ.
Copii de la Biblioteca de Arte au desenat Pămîntul în imaginaţia lor, iar bibliotecara a vorbit despre importanţa stratului de ozon şi rolul lui protector, dauna adusă stratului de ozon de către substanţele chimice produse de om.
vineri, 20 martie 2015
Chişinăul citeşte
Programul de lectură Chişinăul citeşte o carte este la cea de-a XII-a ediţie, promovează şi încurajează lectura. Programul se desfăşoară anual, cu scopul atragerii chişinăuenilor la lectura cărţilor selectate împreună cu editurile şi Uniunea Scriitorilor şi are un impact benefic pentru un număr impunător de cititori. Dragi copilaşi, vă îndemnăm să citiţi o carte plină cu poezii, pentru voi, propusă la acestă ediţie : În cămaşă de cireşe, autor Arcadie Suceveanu.
În acestă minunată cărţulie găsim următoarele poezii: Greierul care s-cri-cri-e / Zimbrul de la hotare / Casa bunicii / Câtă vară e-ntr-o pară? / O partidă de şah / Arborele familiei / Ţara / O egretă poetă / În ce se măsoară liniştea? / În ce se măsoară curentul electric? / Ştiuca la şcoală / Maestrul de pian / Lordul Pi Ngu In / Cifrele minunate / Vocale-portocale / În cămaşă de cireaşă / Lupul din poveşti / Ursul / Leul / Dropia din Drochia / Iepuraşul şi imaşul / Colibri / Două întîmplări ciudate cu cuvinte inversate / Kinder cu surprize / Cum i s-a dat şoarecelui nume / Culorile preferate / Turnul Eiffel cu urechi / Dicţionar delico- românesc / Omida cu grad de fluture / Portativul curcubeului / Oraşe de ciuperci / Şcoala vacanţei / A venit toamna / Conflict de război / Lumea ca o poveste / Ananasul / O corabie în deşert / Despre numele care pot fi pare şi impare / În aşteptarea lui Moş Crăciun / Povestea lui W.
Vă aşteptăm la Biblioteca de Arte pentru a împrumuta şi lectura cartea, ca mai apoi a putea participa la diverse activităţi organizate pe marginea acestui program.
Vă aşteptăm la Biblioteca de Arte pentru a împrumuta şi lectura cartea, ca mai apoi a putea participa la diverse activităţi organizate pe marginea acestui program.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)