Dragobetele - simbol al primăverii

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, are loc pe 24 februarie și marchează începutul primăverii. Această zi din an este una plină de tradiții pe plaiurile mioritice, obiceiuri de care se mai ține cont și astăzi, mai ales în mediul rural. În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol. Este momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii. Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce se logodesc în această zi. Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete,satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: Dragobetele sărută fetele!. Credinţele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel,în popor se spunea că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e născută din surâsul zânelor, era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Crigore Vieru - 80 ani de la naştere

Astăzi,13 februarie la bibliotecă s-a desfășurat un recital poetic  dedicat celor 80 de ani de la nașterea poetului, cu participarea elevilor cl. a IV-a, învăţător Donica Valina   de la Liceul M.Cervantes. Copii au venit pregătiţi cu un recital de poezie, cîntece. Au răsunat şi melodii lirice pe versurile poetului Grigore Vieru.

Pentru Ea

Pentru ea la Putna clopot bate              Pentru ea mi-i teama de păcate,  Pentru ea e bolta mai albastră -  Pentru limba noastră.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.  Pentru ea ninsori se cern din spaţii  Pentru ea puternici sunt Carpaţii  Pentru ea e caldă vatra poamei -  Pentru limba mamei.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.  Pentru ea noi varuim pereţii,  Pentru ea mai sunt răniţi poeţii,  Pentru ea cresc florile visarii -  Pentru limba ţării.  Refren:  Dumnezeu prima oară  Când a plâns printre astre,  El a plâns peste ţară  Cu lacrima limbii noastre.

Poveştile - adevăratul univers al copilăriei

Poveştile reprezintă un instrument educaţional foarte important pentru dezvoltarea intelectuală şi emoţională a copiilor. Iată 5 modalităţi prin care poveştile te ajută să te dezvolţi.

1. Creşterea încrederii în sine                                  
Copiii care citesc mult sunt mai încrezători în sine. Sunt mult mai curajoşi atunci cînd răspund la întrebări, sunt dispuşi să se implice în diverse activităţi şi să încerce lucruri noi, fiind motivaţi de cunoştinţele şi exemplele pozitive pe care le-au adunat citind poveşti.

2. Îmbogăţirea vocabularului şi lărgirea bagajului de cunoştinţe                   
Cea mai uşoară modalitate prin care un copil îşi poate îmbogăţi vocabularul este prin intermediul poveştilor. 

3. Relaxare
Cititul este cea mai frumoasă formă de relaxare pentru fiecare, mai ales înainte de culcare. Poveştile îţi permit  să îţi eai gîndul de la diverse activităţi stresante şi care te îngrijorează, cum ar fi testul de a doua zi sau o temă grea pe care o ai de făcut. Pentru o vreme evadezi din cotidian într-o lume fantastică, unde înveţi lucruri noi şi descoperi personaje uimitoare. 

4. Îmbogăţirea imaginaţiei 

Copiii îşi îmbogăţesc imaginaţia atunci cînd citesc, prin descoperirea unor idei noi şi prin pătrunderea în cadrul unor lumi fantastice şi ale unor momente istorice.                                        

 5. Înţelegerea sentimentelor    
Atunci cînd citeşti o poveste parcurgi pasaje în care sunt descrise stări prin care trec personajele, astfel înveţi despre sentimente şi despre semnificaţia acestora. Poţi realiza cum este bine să simţi dezamăgire, de exemplu atunci cînd ceva nu merge bine, şi cum indiferent de cîte încercări sau ce obstacole stau în drum, mereu va exista o cale către un final fericit. 

Petru Cărare - poet, prozator, dramaturg

Petru Cărare – poet, prozator, dramaturg. S-a născut la 13 februarie 1935, într-o familie de ţărani din satul Zaim, rl. Căuşeni.  Părinţii poetului, Nadejda şi Profir Cărare, au crescut cinci copii – trei băeţi şi două fete. Elev harnic şi ager, Petrică era foarte priceput la matematică. Îi plăcea literatura. După absolvirea şcoliii medii din Căuşeni, predă, timp de un an, matematica la şcoala din Cârnăţeni. Apoi e recomnadat de Uniunea Jurnaliştilor din Moldova şi de Uniunea Scriitorilor să studieze la o facultate de ziaristică din Moscova. Revenit în Moldova, îngrijeşte rubrici de satiră şi umor la cîteca ziare republicane. Lucrează la revista Chipăruş, e secretar literar la Teatrul Luceafărul. Concomitent, scrie versuri, proză şi piese. Traduce fabule de Esop şi Krâlov. Versurile lui pentru copii sunt pline de viaţă. Autorul ştie să îmbine de minune gluma cu tonalitatea serioasă. Un personaj memorabil creat de poet este Ionică Tropoţel. Pentru merite în literatură, Petru Cărare a devenit Laureat al Premiului Naţional pentru Literatură.

Biblioteca de Arte vă invită la poezie !

                                       Bună Dimineaţa !

Soarele, de după vii,

Îşi arată faţa:

- Hai sculaţivă, copii !

Bună dimineaţa !

Roua rece s-a lăsat,

Rece cum e gheaţa.

Cine-i primul la spălat?

Bună dimineaţa !

Haide să cîntăm în cor :

Ce frumoasă-i viaţa !

Şi să spunem tuturor :

- Bună dimineaţa !